TUIA  (Thuya Occidentalis)                                               

Preţ: 12 lei/60g, 83 lei/500g

Descriere: Tuia este un arbore răşinos exotic, care cel mai adesea este cultivat ca plantă ornamentală, de la câmpie şi până în zonele montane, fiind foarte rezistent la intemperii. Amerindienii o considerau "arborele vieţii" şi o investeau cu puteri divine. Europenii nu au ştiut despre formidabilele virtuţi terapeutice ale tuiei, aşa că au adus aceasta planta pe bătrânul continent doar pentru scopuri ornamentale, cultivând-o prin parcuri, la Versailles, pentru aspectul său exotic. Târziu, pe la începutul secolului XX, etnologii au avut curiozitatea să exploreze tradiţiile amerindienilor legate de plantele medicinale, şi astfel a început descoperirea unui remediu senzaţional - frunzele de tuia. Thuja este numele întâlnit în diverse grafii la Homer şi Teofrast. Pliniu ce Bătrân îl numea thyan. În perioada medievală se regăseşte sub denumirea de thuya, iar la Camerarius sub numele de thuia şi thya. În secolele VII şi VIII oamenii de ştiinţă îl denumeau thuya. Frunzele sale conţin o esenţă numită tuiană - un ulei eteric ce are în compoziţia sa monoterpenoide (alfa tujana, beta tujana, fenchona).

Proprietăţi: antitumoral, antiviral, antibacterian, preventiv tumoral, antireumatismal, antihemoroidal, imunostimulent, revigorant, expectorant, anticataral, antitusiv, antiasmatic, antibronşitic, antifungic, antiinflamator, candidicid, depurativ, diuretic, miotonic, psihostabilizator, antiinflamator pelvian, antihelmintic, hepatotonic, cardioprotector, diuretic, oftalmic, antiscorbutic, antihemoragic.

Indicaţii: tumori (în special în cancerul uterin), nodul mamar, leucemie, menoragie, metroragii,chisturi ovariene, candidoză, micoză, polipoză, vegetaţii adenoide, cistită, incontinenţă urinară, prostatită, dismenoree, uretrite, vulvovaginite, celulită, imunitate scăzută, hemoroizi, fisuri anale, parazitoză intestinală, polipoză ano-rectală, artralgie, dureri articulare, reumatism, gută, nevralgii faciale, conjunctivită, irită, psihoză, adenoidită, tuse, astm, bronşită, rinite cronice, rino-sinuzită, amigdalită, catar, hepatopatie, palpitaţii, căderea părului, negi, hemoragiile gastrointestinale, flatulenţă, pietre la rinichi.

Administrare: 0,25g pulbere uscată de 2 ori/zi, maxim o săptămână pe lună. Supradozarea produce gastroenterite, cistite, etc. 

Contraindicaţii: Nu se va administra împreună cu alte plante care conţin tuiană (Artemisia, Salvia, Pătlagina, Mușchi, Tuya de Est), pentru a se evita astfel supradozarea.

Aplicaţii externe:
Calmarea durerilor reumatismale
Compresele cu tinctura de tuia, aplicate o dată la două zile, scad durerile produse de gută sau de artrită. Tinctura se prepară din 100 g de pulbere din frunze de tuia la un litru de alcool (10g la 100ml). Se lasă 10 zile la macerat. Util este şi masajul de două ori pe zi cu unguent de tuia(100 ml unt clarifiat şi 10g pulbere plantă se lasă la macerat timp de 14 zile, apoi se topeşte pe baie de apă şi se strecoară).
Tratarea negilor
Aplicaţii dimineaţa şi seara unui tampon cu tinctura de tuia pe locul afectat cu negi, acoperind cu un plasture. Îl menţii timp de o zi, apoi repeţi procedura timp de două săptămâni. Alternativa este aplicarea unguentului de două ori pe zi, dimineaţa şi seara pe locul afectat.
Inflamația gingiilor
Spălături bucale, gargară cu maceratul dintr-o linguriţă de plantă la 250 ml apă.

Recomandări pentru utilizarea unguentului: piele sensibilă la infecţii, ulceraţii pe piele, vegetaţii anale şi veneriene, eczeme infecţioase, ciuperci parazite la nivelul pielii şi tegumentelor - aplicaţii locale dimineaţa şi seara.

Citeste si articolul: Despre tuia



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu