PASSIFLORA (Passiflora incarnata)                               

Preţ: 12 lei/60g, 83 lei/500g


Descriere: originară de pe continentul american, Passiflora (numită şi floarea-pasiunii sau maracuja) este o plantă agăţătoare, ce poate ajunge până la 12 m lungime. Passiflora a fost descoperită în Peru, în anul 1569, de către medicul spaniol Monardes, care a urmărit întrebuinţarea plantei la populaţia indigenă. După întoarcerea sa în “Lumea Veche”, Passiflora a devenit un remediu renumit pentru calităţile sale calmante şi sedative, ea fiind utilizată şi astăzi în diferite tipuri de afecţiuni. Frumuseţea florilor sale i-a fascinat pe europeni, care s-au grăbit să o aclimatizeze, cele mai frumoase varietăţi fiind aduse la curtea regelui Spaniei încă de acum 400 de ani. Treptat, Passiflora s-a răspândit în toată Europa. De mai bine de un veac, anumite varietăţi de Passiflora sunt aclimatizate şi la noi în ţară, mai ales în Banat şi în sudul Transilvaniei, unde este cultivată ca plantă decorativă, în grădină sau în ghivece, pe pervazul ferestrelor. Europeni au folosit-o mai întâi ca somnifer. Unele studii arată că spre deosebire de narcoticele de sinteză, somnul favorizat de Passiflora este indus normal, cu respiraţie uşoară. După trezire pacienţii nu prezintă stări de ameţeală, confuzionale, de stupoare sau melancolie. Pe măsură ce a început să fie studiată şi cunoscută, Passiflora s-a impus drept unul din cele mai importante remedii într-o categorie de afecţiuni pe cât de delicate, pe atât de răspândite în zilele noastre: tulburările emoţionale. Această plantă medicinală se administrează, de regulă, pe termene lungi, pentru a obţine rezultate bune, durata minimă a unei cure fiind de măcar patru săptămâni. Aceasta, deoarece principiile active din Passiflora acţionează prin cumul, efectele lor terapeutice apărând treptat, dar apoi menţinându-se pe termen lung, chiar şi după încetarea tratamentului.

Proprietăţi: sedativ, anxiolitic, antidepresiv, antispastic, anticonvulsivant, hipotensiv moderat, previne infarctul miocardic,  astringent, diaforetic, vasodilatator, bactericid şi antiinflamator moderat.

Indicaţii: anxietate, atacuri de panică, depresie, iritabilitate, insomnie, tensiune psihică, accese de furie, comportament violent, distonie neuro-vegetativă, stres, nevralgii, convulsii, spasme musculare, colici (gastro-intestinale, renale), gastrite şi ulcer gastric pe fond de stres, dismenoree, dureri menstruale, sindrom premenstrual, tulburări specifice premenopauzei, astm, tuse, afecţiuni cardiovasculare care apar pe fond nervos (aritmii, ischemie şi nevroze cardiace, angină pectorală, hipertensiune arterială, tahicardie, palpitaţii, dureri precordiale neanginoase), insuficienţa cardiacă cronică, dependenţă de alcool şi droguri, epilepsie, boala Parkinson, senzaţii frecvente de micţiune imperioasă, sindromul colonului iritabil.

Contraindicaţii: sarcină, alăptare, alergie la Passiflora, intoleranţă la lactoză.

Precauţii: Se administrează cu prudenţă în cazul şoferilor sau al persoanelor care necesită atenţie sporită în exercitarea profesiei, deoarece poate induce stări de relaxare, ce pot diminua atenţia în cazul celor care conduc autovehicule sau care întreprind alte acţiuni ce solicită foarte mult această facultate. Din acest motiv, planta este asociată cu Ginsengul siberian sau cu Ginkgo biloba, care stimulează atenţia, corectând acţiunea Passiflorei, fără a-i diminua valenţele terapeutice. Passiflora nu este recomandată celor care iau sedative de sinteză.

Mod de administrare: 1g de 4 ori/zi

Citeste si articolul: Despre passiflora



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu